Page 18 Biologie. Filiera teoretica. Clasa a XII-a
P. 18
Biologie - manual clasa a XII-a
16
Ad ugarea aminoacizilor se face conform
citi rii mesajului genetic, codon cu codon, prin miş-
carea ribozomului şi a ARNm, unul dup altul, uni-
direcţional (5 → 3 ).
c) terminarea traducerii
Ad ugarea aminoacizilor la lanţul polipeptidic
continu pân când codonul Stop din ARNm
a junge în locusul A al ribozomului. Codonul
Stop (UAA, UAG sau UGA) nu codifi c niciun
aminoacid, ci marcheaz sfârşitul traducerii. Pro-
cesul se produce în prezenţa
factorului de eliberare
care se leag direct la codonul Stop din locusul
A al ribozomului. Factorul de eliberare determin
hi droliza polipeptidului format complet, afl at
în locusul P al ribozomului, şi eliberarea lui prin
tunelul subunit ţii mari ribozomale.
Fig. 16.
Sinteza proteinelor.
Sfârşitul sintezei proteice este marcat de
eliberarea ARNt, care poate fi utilizat în alte bio-
sinteze, de dezorganizarea ribozomilor în cele dou
subunit ţi şi de dezintegrarea ARNm.
Proteinele sintetizate sunt folosite în me-
tabolismul celular, îndeplinind rol structural sau
catalitic.
REZUMAT
Pentru fi ecare gen , numai una dintre catenele
ADN-ului funcţioneaz ca model pentru trans-
criere. Regulile împerecherii bazelor din sintezele
de ADN dirijeaz , de asemenea, traducerea
genetic , cu deosebirea c , în molecula ARNm,
U ia locul lui T.
În timpul traducerii, ARNm este citit ca o secvenţ
de triplete de baze, numite
codoni
. Totalitatea
codonilor (64) formeaz
codul genetic
. Fiecare
codon determin care aminoacid urmeaz s fi e
ad ugat la lanţul polipeptidic ce se sintetizeaz .
Traducerea informaţiei ARNm se face în direcţia
5 3 , în citoplasm , la nivelul ribozomilor.
Se formeaz o caten polipeptidic folosit în
metabolismul celular.
Tem#
1.
Evidenţiaz şi noteaz într-un tabel asem n rile
şi deosebirile dintre tipurile de ARN. Formuleaz
concluzii legate de corelaţia structur -funcţie.
2.
Alc tuieşte un segment din macromolecula de ADN,
stabileşte codonii ARNm corespunz tori nucleotidelor
iniţiale, astfel încât, prin translaţie, aminoacizii
codifi caţi s aib urm toarea succesiune în catena
polipeptidic :
leucin -glutamin -arginin -alanin .
3.
Compar transcripţia cu translaţia şi formuleaz
concluzii referitoare la:
locul de desf şurare, enzimele
implicate, particularit ţile structurilor iniţiale şi ale
celor fi nale pentru fi ecare proces.
4.
Explic de ce urm toarele dou secvenţe informaţionale
de ADN, deşi sunt diferite, pot determina, în fi nal,
sinteza unor catene polipeptidice cu aceiaşi ami-
noacizi:
• primul segment:
TGATTATCA
• alt segment:
TGTTTGTCG
Utilizeaz fi gura 13 în care este prezentat co-
dul genetic şi stabileşte ami noacizii care corespund
informaţiei genetice.
Construieşte şi alte exemple de catene ADN care s
determine, dup transcripţie şi translaţie, produşi fi nali
comuni.
5.
Argumenteaz de ce lanţurile de polipeptide sintetizate
încep întotdeauna cu aminoacidul metionin . Cum
explici c , în fi nal, aceast particularitate nu mai este
prezent ?
16
Ad ugarea aminoacizilor se face conform
citi rii mesajului genetic, codon cu codon, prin miş-
carea ribozomului şi a ARNm, unul dup altul, uni-
direcţional (5 → 3 ).
c) terminarea traducerii
Ad ugarea aminoacizilor la lanţul polipeptidic
continu pân când codonul Stop din ARNm
a junge în locusul A al ribozomului. Codonul
Stop (UAA, UAG sau UGA) nu codifi c niciun
aminoacid, ci marcheaz sfârşitul traducerii. Pro-
cesul se produce în prezenţa
factorului de eliberare
care se leag direct la codonul Stop din locusul
A al ribozomului. Factorul de eliberare determin
hi droliza polipeptidului format complet, afl at
în locusul P al ribozomului, şi eliberarea lui prin
tunelul subunit ţii mari ribozomale.
Fig. 16.
Sinteza proteinelor.
Sfârşitul sintezei proteice este marcat de
eliberarea ARNt, care poate fi utilizat în alte bio-
sinteze, de dezorganizarea ribozomilor în cele dou
subunit ţi şi de dezintegrarea ARNm.
Proteinele sintetizate sunt folosite în me-
tabolismul celular, îndeplinind rol structural sau
catalitic.
REZUMAT
Pentru fi ecare gen , numai una dintre catenele
ADN-ului funcţioneaz ca model pentru trans-
criere. Regulile împerecherii bazelor din sintezele
de ADN dirijeaz , de asemenea, traducerea
genetic , cu deosebirea c , în molecula ARNm,
U ia locul lui T.
În timpul traducerii, ARNm este citit ca o secvenţ
de triplete de baze, numite
codoni
. Totalitatea
codonilor (64) formeaz
codul genetic
. Fiecare
codon determin care aminoacid urmeaz s fi e
ad ugat la lanţul polipeptidic ce se sintetizeaz .
Traducerea informaţiei ARNm se face în direcţia
5 3 , în citoplasm , la nivelul ribozomilor.
Se formeaz o caten polipeptidic folosit în
metabolismul celular.
Tem#
1.
Evidenţiaz şi noteaz într-un tabel asem n rile
şi deosebirile dintre tipurile de ARN. Formuleaz
concluzii legate de corelaţia structur -funcţie.
2.
Alc tuieşte un segment din macromolecula de ADN,
stabileşte codonii ARNm corespunz tori nucleotidelor
iniţiale, astfel încât, prin translaţie, aminoacizii
codifi caţi s aib urm toarea succesiune în catena
polipeptidic :
leucin -glutamin -arginin -alanin .
3.
Compar transcripţia cu translaţia şi formuleaz
concluzii referitoare la:
locul de desf şurare, enzimele
implicate, particularit ţile structurilor iniţiale şi ale
celor fi nale pentru fi ecare proces.
4.
Explic de ce urm toarele dou secvenţe informaţionale
de ADN, deşi sunt diferite, pot determina, în fi nal,
sinteza unor catene polipeptidice cu aceiaşi ami-
noacizi:
• primul segment:
TGATTATCA
• alt segment:
TGTTTGTCG
Utilizeaz fi gura 13 în care este prezentat co-
dul genetic şi stabileşte ami noacizii care corespund
informaţiei genetice.
Construieşte şi alte exemple de catene ADN care s
determine, dup transcripţie şi translaţie, produşi fi nali
comuni.
5.
Argumenteaz de ce lanţurile de polipeptide sintetizate
încep întotdeauna cu aminoacidul metionin . Cum
explici c , în fi nal, aceast particularitate nu mai este
prezent ?
