Page 11 - Simion Mehedinti si geopolitica romaneasca

Simion Mehedinți și geopolitica românească

mecanisme de gândire mehedințene: cultură și civilizație , școala
5
păcii , strategii de supraviețuire la poporul român („popor
6
tolerant” la Mehedinți, „popor cuminte” la Malița) , trilogiile
7
8
(predilecția pentru cazuistica centrată pe cifra trei), antinomiile
(„antinomiile vieții” la Mehedinți, „opuși inseparabili” la Malița) .
9

Marius-Cristian Neacșu (2018a), Un secol lung de geografie la Academia de Stu-
dii Economice din București. Masterul de Geopolitică (cap. 15) în vol. „România
1918-2018. Un secol de frământări geopolitice”, Ed. ASE, București.
5 Mircea Malița (2001), Zece mii de culturi, o singură civilizație. Spre geomo-
dernitatea secolului XXI, ediția a II-a, Ed. Nemira, București.
6 Și Simion Mehedinți și Mircea Malița au fost, în contexte temporale diferite,
exponenți ai curentului utopic (liberal) în relațiile internaționale – școala
păcii, purtători emblematici ai ramurii de măslin. Primul a fost însărcinat de
Dotația Carnegie să scrie o lucrare în acest sens (Societatea Națiunilor făcea
lobby pentru pace după Primul Război Mondial) – Simion Mehedinți (1928a),
L’École de la paix, l’esprit pacifique de l’école roumaine, résultats des recherches
faites pour la „Dotation Carnegie”, Cultura Națională, București –, în timp ce cel
de-al doilea a avut o strălucită carieră diplomatică (consilier al primei misiuni
a României la ONU, 1956-1960; director în Ministerul Afacerilor Externe și
adjunct al ministrului de Externe, 1962-1970, calitate în care a ținut discursul
României în Consiliul de Securitate, în plină criză a rachetelor, în toamna anu-
lui 1962; ambasador al României în Elveția și la ONU, 1980-1982, și în SUA,
1982-1984 – Mircea Malița (2007), Tablouri din Războiul Rece: memorii ale
unui diplomat român, Ed. C.H. Beck, București; Mircea Malița (2014), Istoria
prin ochii diplomatului, Ed. Rao, București; Mircea Malița (2015), Secolul meu
scurt, Ed. Rao, București.
7 Mircea Malița (2010), Cumințenia pământului: strategii de supraviețuire în
istoria poporului român, Ed. Corint, București.
8 Mehedinți prezenta două scenarii extreme (pozitiv și negativ), între care in-
tercala unul de echilibru. Era de fapt o primă tentativă incipientă de prognosti-
că. Mircea Malița, adept și el al studiilor de futurologie, organiza, în acest sens,
în anii ’70, un congres la București, continuând ideea. De pildă, în multe dintre
titlurile sale apar cele două extreme: Zidul și iedera (2006, prima ediție în 1978),
Minți senine, minți învolburate (2009a) etc.
9 Mircea Malița (2009b), Opuși inseparabili în gândirea românească, discurs

9