Page 7 Biologie. Filiera teoretica. Clasa a XII-a
P. 7
Genetic# molecular#
5
turii ADN-ului a permis afl area unor r spunsuri la
numeroase întreb ri legate de misterele vieţii:
cum se reproduce acesta în forme identice;
cum dirijeaz sinteza catenelor polipeptidice
cu o anumit secvenţ de aminoacizi şi cum pot
exprima acestea diferitele caractere ereditare;
cum poate fi modifi cat informaţia ereditar ,
pentru ca, în descendenţ , s apar caractere noi,
diferite de cele ale p rinţilor.
Toate acestea au condus la elaborarea dogmei
centrale a geneticii moleculare (Fig. 2), care, iniţial,
a fost considerat inviolabil .
Schematic, aceasta se reprezint astfel:
ADN→ ARN→ proteine
Fig. 2.
Dogma central a geneticii.
Ulterior, studiul unor virusuri ARN a ar tat
c acesta se poate autoreplica şi poate funcţiona
ca matriţ pentru sinteza de ADN, printr-un proces
numit
reverstranscriptic
.
Prezentat adesea ca o ştiinţ scump , care
necesit investiţii substanţiale, genetica molecular
pare, îns , a compensa orice nivel de investiţie, prin
rezultatele pe care le ofer pentru un mare spectru
al activit ţii omului.
Aplicaţiile geneticii moleculare acoper o arie
larg în domeniul diagnostic rii şi al trat rii mala-
diilor umane.
Ingineria genetic a permis obţinerea a nume-
roase produse de interes medical (insulina, hormonii
de creştere, factorii coagul rii sângelui, interferonul
etc.), schimbând destinul multor oa meni.
Cunoştinţele geneticii moleculare şi-au g sit
utilitatea şi în diferite ramuri ale industriei, prin
biotehnologii
care permit obţinerea efi cient şi
ecologic a numeroase produse.
Astfel, în agricultur , s-a g sit posibilitatea ame-
lior rii soiurilor de plante şi a raselor de animale.
Pentru genetica molecular , prezentul anunţ o
epoc de continue descoperiri.
Re]ine!
Tehnologia ADN-ului recombinant a conferit ge ne-
ticii moleculare statutul de doamn de onoare a
ştiinţelor sfârşitului de secol XX şi începutului de
secol XXI.
2.1. C
ompoziţia ChimiC a aCizilor nuCleiCi
Una dintre cele mai importante caracteristici ale
lumii vii este reproducerea, care, la nivel molecular,
se bazeaz pe o substanţ capabil s coordoneze
toate activit ţile celulare şi, în acelaşi timp, s se
replice pentru a asigura perpetuarea informaţiei pe
care o conţine.
Pentru mult vreme, substanţa capabil s
îndeplineasc acest dublu rol nu a fost cunoscut . În
anul 1869, Friedrich Miescher, medic şi biochimist
elveţian, a izolat din nucleii leucocitelor o substanţ ,
pe care a denumit-o
nuclein
şi care, ulterior, a c p tat
denumirea de
acid nucleic
.
Cu toate acestea, abia în anul 1928, datorit cer-
cet rilor efectuate de microbiologul englez Frederick
Griffi th, s-a f cut primul pas în identifi carea
ADN-ului ca material genetic.
Experimentele sale asupra bacteriei
Strep to-
coccus pneumoniae
, agentul patogen al pneumoniei,
au demonstrat faptul c o tulpin bacterian patogen ,
omorât termic, poate induce patogenitatea la o
tulpin mutant , lipsit de aceast capacitate.
2. ACIZII NUCLEICI
5
turii ADN-ului a permis afl area unor r spunsuri la
numeroase întreb ri legate de misterele vieţii:
cum se reproduce acesta în forme identice;
cum dirijeaz sinteza catenelor polipeptidice
cu o anumit secvenţ de aminoacizi şi cum pot
exprima acestea diferitele caractere ereditare;
cum poate fi modifi cat informaţia ereditar ,
pentru ca, în descendenţ , s apar caractere noi,
diferite de cele ale p rinţilor.
Toate acestea au condus la elaborarea dogmei
centrale a geneticii moleculare (Fig. 2), care, iniţial,
a fost considerat inviolabil .
Schematic, aceasta se reprezint astfel:
ADN→ ARN→ proteine
Fig. 2.
Dogma central a geneticii.
Ulterior, studiul unor virusuri ARN a ar tat
c acesta se poate autoreplica şi poate funcţiona
ca matriţ pentru sinteza de ADN, printr-un proces
numit
reverstranscriptic
.
Prezentat adesea ca o ştiinţ scump , care
necesit investiţii substanţiale, genetica molecular
pare, îns , a compensa orice nivel de investiţie, prin
rezultatele pe care le ofer pentru un mare spectru
al activit ţii omului.
Aplicaţiile geneticii moleculare acoper o arie
larg în domeniul diagnostic rii şi al trat rii mala-
diilor umane.
Ingineria genetic a permis obţinerea a nume-
roase produse de interes medical (insulina, hormonii
de creştere, factorii coagul rii sângelui, interferonul
etc.), schimbând destinul multor oa meni.
Cunoştinţele geneticii moleculare şi-au g sit
utilitatea şi în diferite ramuri ale industriei, prin
biotehnologii
care permit obţinerea efi cient şi
ecologic a numeroase produse.
Astfel, în agricultur , s-a g sit posibilitatea ame-
lior rii soiurilor de plante şi a raselor de animale.
Pentru genetica molecular , prezentul anunţ o
epoc de continue descoperiri.
Re]ine!
Tehnologia ADN-ului recombinant a conferit ge ne-
ticii moleculare statutul de doamn de onoare a
ştiinţelor sfârşitului de secol XX şi începutului de
secol XXI.
2.1. C
ompoziţia ChimiC a aCizilor nuCleiCi
Una dintre cele mai importante caracteristici ale
lumii vii este reproducerea, care, la nivel molecular,
se bazeaz pe o substanţ capabil s coordoneze
toate activit ţile celulare şi, în acelaşi timp, s se
replice pentru a asigura perpetuarea informaţiei pe
care o conţine.
Pentru mult vreme, substanţa capabil s
îndeplineasc acest dublu rol nu a fost cunoscut . În
anul 1869, Friedrich Miescher, medic şi biochimist
elveţian, a izolat din nucleii leucocitelor o substanţ ,
pe care a denumit-o
nuclein
şi care, ulterior, a c p tat
denumirea de
acid nucleic
.
Cu toate acestea, abia în anul 1928, datorit cer-
cet rilor efectuate de microbiologul englez Frederick
Griffi th, s-a f cut primul pas în identifi carea
ADN-ului ca material genetic.
Experimentele sale asupra bacteriei
Strep to-
coccus pneumoniae
, agentul patogen al pneumoniei,
au demonstrat faptul c o tulpin bacterian patogen ,
omorât termic, poate induce patogenitatea la o
tulpin mutant , lipsit de aceast capacitate.
2. ACIZII NUCLEICI
