Page 9 Biologie. Filiera teoretica. Clasa a XII-a
P. 9
Genetic# molecular#
7
Fig. 4.
Bazele azotate din compoziţia acizilor nucleici.
Zaharurile legate la bazele azotate sunt
dezoxiriboza
, în nucleotidele ADN, şi
riboza
, în
ARN. Diferenţa dintre cele dou zaharuri const
în lipsa unei grup ri hidroxil la dezoxiriboz .
Molecula format dintr-o baz azotat legat la
zahar se numeşte
nucleosid
. Prin ataşarea unei
grup ri fosfat la nucleosid , se obţine o
nucle-
otid
. Nucleotidele se leag unele de altele prin
intermediul unei leg turi covalente între gruparea
fosfat de la carbonul 5 al unei nucleotide şi
gruparea hidroxil (-Oh) de la carbonul 3 al mo-
leculei al turate. Aceste leg turi sunt numite
fos-
fo diesterice
şi stau la baza form rii lanţurilor
polinucleotidice ale acizilor nucleici (Fig. 5).
Fig. 5.
Leg tura fosfodiesteric dintre nucleotide
succesive.
Re]ine!
O nucleotid ADN sau ARN este format dintr-o
baz azotat purinic sau pirimidinic , un zahar
(dezoxiriboza, în ADN, şi riboza, în ARN) şi o
grupare fosfat.
Trebuie reţinut faptul c nucleotidele sunt
denumite în funcţie de baza azotat şi de zaharul pe
care le conţin (Tabel 2).
Tabel 2.
Nomenclatura nucleotidelor
Baza
azotat
Nucleotida
Abreviere
Riboza
Dezoxiriboza
Guanin
Guanidin monofosfat
Deoxiguanidin monofosfat
GMP
dGMP
Adenin
Adenozin monofosfat
Deoxiadenozin mono fosfat
AMP
dAMP
Citozin
Citidin monofosfat
Deoxicitidin monofosfat
CMP
dCMP
Timin
Timidin monofosfat
Deoxitimidin monofosfat

dTMP
Uracil
Uridin monofosfat
UMP
2.2. s
truCtura moleCular a
adn-
ului
Cunoaşterea compoziţiei chimice a moleculei
de ADN nu este sufi cient pentru a explica mo-
dalitatea în care funcţioneaz ADN-ul. În des-
cifrarea rolului macromoleculei de ADN, un pas
important l-a reprezentat observaţia c , deşi tipurile
de nucleotide din molecula de ADN difer cantitativ
de la o specie la alta, cantitatea de timin este
totdeauna aproximativ egal cu cea de adenin , iar
guanina este egalat de citozin .
Cu alte cuvinte, la toate organismele, raportul
purine: pirimidine este 1 : 1.
Pornind de la aceast constatare, în 1953,
James Watson şi Francis Crick au elucidat structura
tridimensional a moleculei de ADN. Aceasta este
format din dou lanţuri polinucleotidice (dou
catene) r sucite unul în jurul celuilalt, formând
un
dublu-helix
(Fig. 6, B). În celule, ADN-ul este
dublucatenar.
Fiecare baz azotat dintr-o caten face
pereche cu o baz azotat din cealalt caten , prin
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14