Page 20 - Simion Mehedinti si geopolitica romaneasca

Marius-Cristian Neacșu

satul” – și descentralizarea bugetelor și finanțarea școlii de către
comunitate – „să ne întoarcem cu fața către sate” .
22
În politică a lăsat și lucrări de referință – multe soluții la
23
problemele de azi le găsim acolo –, care atestă capacitatea vizionară

a acestui om. Multe dintre texte sunt pentru lumea politică de azi.
Iată, de pildă, un singur pasaj: „În ajunul declarării războiului,
România avea toate formele civilizației, dar fondul sufletesc
corespunzător îi lipsea cu desăvârșire: parlamente fără voință,
miniștri fără conștiință, armată fără pregătire, capi de partide fără
simțul răspunderii. Se înțelege, cauzele scăderii sunt mai multe, dar
cea mai însemnată a fost, de bună seamă, năvălirea unor elemente

prea inferioare în viața politică” . Încă din 1902, individualizase
24
un arhetip al personajului politic românesc, sub numele de „D-ul
Trăncănescu”: „Tocmai unde lipsesc ideile, vorba vine la timp, ca să
le țină locul” (folosindu-se de replica personajului Mephisto, al
25
lui Goethe, din opera dramatică Faust).
O altă concluzie se desprinde: Simion Mehedinți a dus o
muncă titanică de educație națională, „de la vlădică la opincă”, cum
obișnuia să spună, de la pedagogia copiilor, a elevilor și studenților
și până la cea a conducătorilor, pentru înțelegerea statului român

22 Costică Neagu (2003), Simion Mehedinți. Biobibliografie, Ed. Terra, Focșani,
p. XXXIII.
23 Două titluri ni se par extrem de relevante în acest context respectiv Simi-
on Mehedinți (1920a), Politica de vorbe și omul politic, Tipografia „Convorbiri
Literare”, București și Simion Mehedinți (1931), Partidele politice și statul cor-
porativ, Editura Librăriei SOCEC & co., București.
24 Simion Mehedinți (1920a), op. cit., p. 5.
25 Idem (1902), Politica de vorbe, în „Revista Română”, februarie, republicată
în Simion Mehedinți (1920a), op. cit., p. 10.

18