Page 21 - Simion Mehedinti si geopolitica romaneasca

Simion Mehedinți și geopolitica românească

de la 1918, un stat cu un teritoriu reîntregit, după aproape 2 000
de ani (fără a lua în calcul scurtul episod din 1600), în aproximativ
aceleași frontiere ca Dacia lui Decebal și Traian.
Legile savantului, deși trecute prin parlament în unanimitate

și destul de apreciate de regele Ferdinand I la vremea respectivă,
au căzut victimă urmărilor războiului și convulsiilor politice de
la București, care au dus la schimbarea guvernului Marghiloman
(martie-octombrie 1918) și la neaplicarea lor. Conservatorii pierd
puterea, iar Mehedinți iese din politică pentru totdeauna.
Două luni mai târziu, îi scrie regelui:
„Memoriu prezentat Regelui, audiență, luni 17 decembrie 1918.

Eu, [Simion Mehedinți], profesor și fost ministru al cultelor,
mă simt îndemnat a supune la înalta apreciere a Majestății Voastre
următoarele: încă de acum 15 ani, am fost preocupat de problema
stabilității, ca factor de progres al școlii. Cu ocazia Congresului
didactic din 1904 [primul congres al Societății de Geografie de la
Iași], am pus înainte chestionarul – Autonomia învățământului de
politică. Mă izbise împrejurarea străină că pe când în alte ministere,
când cad guvernele, se schimbă numai secretarii generali, împreună
cu ministrul, la culte și instrucție se schimbă aproape întreaga

administrație – directorii de gimnaziu și subdirectorii, inspectorii și
chiar revizorii județeni – și ziceam: mazilirea aceasta fără judecată
și fără alegere, a întregului nostru stat major, trebuie să înceteze. Un
învățământ cu două capete, după cum cere politica, nu poate trăi,
după cum nu trăiește un om sau orice altă vietate, cu două capete.
De aceea propuneam să deschidem membrilor învățământului,
cariere profesorale, nu cariere electorale. Să asigurăm stabilitate

acelor cariere, dar o stabilitate nepătată de influențele politicii...
19