Page 17 - Simion Mehedinti si geopolitica romaneasca
P. 17
Simion Mehedinți și geopolitica românească
are mai puțină importanță, importantă este moștenirea științifică
lăsată de Simion Mehedinți:
• este fondatorul geografiei moderne românești, a unui „mediu
de cugetare geografică” (geographisch denken la Friedrich Ratzel)
17
(„brevetând” o metodă proprie, specifică, născută și aplicată aici, în
spa țiul românesc), din care a izvorât o școală de gândire în geografie;
• a fundamentat geografia fizică, prin Terra (1930) – casa
18
gen(i)ului uman –, a completat cu aspectele antropogeografice,
respectiv Ethnos (începută, rătăcită, pierdută orice speranță,
publicat un fragment postum) – drumul gen(i)ului uman – și a
intenționat să continue cu marea lucrare asupra Țărilor Românești
(României), cu aspecte de geografie politică și geopolitică.
Dacă Terra era fundația, iar Antropogeografia (publicată ca
manual școlar ) și Ethnos erau pereții, ceea ce ar fi urmat după
19
Ethnos ar fi fost acoperișul „casei științifice mehedințene”. De ce?
Pentru că, pe lângă fundamentarea teoretică a geografiei fizice,
antropogeografia (geografia umană a) lui Simion Mehedinți nu
era o simplă geografie a populației, ci urmărea firul epistemologic
până la conceptele avansate de civilizație (adaptarea materială la
17 Simion Mehedinți (1938a), Metoda și metodica, în „Opere complete”
(1943b), vol. I, partea I „Introducere în geografie”, Imprimeria Națională,
București, p. 237.
18 Idem (1930a), Terra. Introducere în geografie ca știință, 2 vol., Ed. Națională „S.
Ciornei”, București.
19 Pentru clasa a VI-a secundară. Prima ediție (1937) a purtat titlul Geogra-
fie umană și politică, iar următoarele trei ediții (1938, 1941, 1942) Antropoge-
ografia – cf. Costică Neagu, în „Notă asupra ediției” (p. 2) a lucrării Simion
Mehedinți (2007, postum), Antropogeografia pentru clasa a VI-a secundară
(lucrare îngrijită de Costică Neagu, reproducând ediția din 1942), Ed. Terra,
Focșani.
15

