Page 18 - Simion Mehedinti si geopolitica romaneasca

Marius-Cristian Neacșu

spațiul carpato-danubiano-pontic) și cultură (adaptarea spirituală
la spațiul etnogenetic). Nu era nimic de factură occidentală,
nici franceză, nici germană (Mehedinți studiind în ambele țări),
ci ceva nou, original, concepte înțelese în evoluția lor în spațiul

românesc. O adevărată revoluție coperniciană în domeniu.
Acest stadiu al cunoașterii și înțelegerii fenomenologiei
geografice l-a condus spre concepte precum geografia politică
și geopolitică, domenii în care a publicat disparat, fragmentat,
uneori în studii de geografie generală sau fizică, dar care lasă să se
întrevadă că savantul se gândea la ele, îl pasionau.
Cristalizarea unor lucrări de geopolitică de anvergură a rămas

doar la stadiul de intenție, însă o intenție pe care a lăsat-o scrisă. Nu
putea ajunge la acoperiș, fără a pune mai întâi fundația și pereții...
Efortul fantastic, energia colosală necesară punerii bazelor
unui mediu de gândire (metodă plus ansamblu de condiții): știință
(înțelegerea organică, sistematică, a lumii, ca adevăr obiectiv) –
cultură/artă (rafinarea și sintetizarea estetică a înțelegerii lumii)
– etică (aplicarea practică, în viața de zi cu zi, a adevărului
științific și a frumuseții artei), la care se adaugă vicisitudinile
vieții (refugiul din timpul celui de-al Doilea Război Mondial,

instalarea comunismului și rechiziționarea, ilegală, a casei și
a bibliotecii – miile de volume pe care avea adnotări și care au
însemnat o paralizie intelectuală a savantului) l-au împiedicat să-
și definitiveze opera.
Simion Mehedinți a trăit 94 de ani (până în 1962) și a scris
până după 90 de ani. Când l-au lăsat ochii, treptat, scria cu un ochi
închis și cu unul întredeschis, aproape pe pipăite. Pentru a vedea

16