Page 22 - Simion Mehedinti si geopolitica romaneasca

Marius-Cristian Neacșu

(...) Ca să înaintăm pe o cale curat școlară, am căutat să aduc
în statul major al învățământului, oameni noi, știind că cei vechi
ar aduce cu ei toate simpatiile și antipatiile lor. Am chemat deci,
elemente neutre, cu un trecut nepătat și cu deplină autoritate.

După o lună și ceva după ce am părăsit ministerul, niciunul din cei
chemați de mine să înceapă o viață nouă în școala românească, nu
mai era la locul unde fusese pus...” 26
Rămâne doar întrebarea: s-a schimbat ceva în învățământul
românesc la o sută de ani distanță? Mehedinți se convinge repede.
Are o singură menire: să facă oameni, nu legi, statuând sentențios:
„28-29 iunie 1921. (...) O educație falsă poate ucide mai repede

decât orice microb. (...) Adaug însă un amănunt caracteristic pe
care numai experiența mi l-a dovedit deplin: o lege fie cât de bună,
n-are altă valoare decât a oamenilor care o aplică (s.n.)” .
27
Deci, înapoi către oameni – educarea poporului român, care
a trăit mereu sub spectrul dispariției ca țară: „6 noiembrie 1917.
(...) Fanarioții au fost efectul, nu cauza căderii noastre. (...) Să
facem oameni, nu legi (s.n.). Ca să fac oameni, am să fac: cărți,
semi na rul-normal și «Convorbiri Literare»” . Adică știință, educație,
28
cultură. Ori: „4 ianuarie 1921. (...) o școală foarte bună e cel mai tare

sprijin al poporului nostru, mai amenințat acum, decât orișicând” .
29
De la geografie la geopolitică. Asumându-și această Golgotă a
creării geografiei științifice în România, adică o școală de gândire în

26 Idem (2012, postum), op. cit., pp. 277-278.
27 Idem (2015, postum), op. cit., p. 16.
28 Idem (2012, postum), op. cit., p. 231.
29 Idem (2015, postum), op. cit., p. 2.

20